Home sweet home

dulceaţa lu' Răzvan- gem de zmeura

         Si in dimineata aceea cerul era acoperit de o perdea de nori cenusie. O liniste aparenta cuprinse parca tot orasul. De la fereastra de unde privea Emilia, o fetita gingasa cu ochii verzui, se puteau intrezari turla unei biserici si cele cateva acoperisuri ale cladirilor din apropiere. Ceata invaluia parca intr-un mister straniu intrega priveliste. Emilia contempla momentul, regasindu-se parca in povestioarele pe care scumpa sa mama i le spunea in fiecare seara. Aerul rece o patrunse pana la oase. La cei trei anisori ai sai nu se temea  de nimic, isi dorea  sa descopere  lumea si tot ce ii putea oferi ea. Sufletul sau curat ii daruia sansa de a vedea dincolo de aparente. Isi lipise nasucul inghetat de fereastra si se ruga ca macar cateva raza de soare sa se iveasca din vazduhul fumuriu. Nu trecuse mult si din cer, razele, ca un val de lumina calda o acoperi pe copila ce visa ghemuita in bratele mamei.

“Dragostea mea nu-i nici rătăcire, nici zigzag de încântare supremă și disperări fără fund. Iubesc cum respir: egal, iremediabil și pentru totdeauna...”
― Cella Serghi

“Cea mai minunată femeie din lume este cea care te iubeşte cu adevărat şi pe care o iubeşti cu adevărat. Nimic altceva nu contează.”

― Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile

"Intr-o căsătorie creștină nu există despărțire. E o strădanie continuă, e o dorință de a te desăvârși împreună cu celălalt, de a lupta unul pentru altul. Eu cred că iubirea nu este firească. Oamenii nu iubesc în chip firesc. Iubirea e o muncă, trebuie să te străduiești continuu să ajungi la iubire. Este un exercițiu constant de voință, de credință, de răbdare."

fursecuri cu unt si ciocolata neagra

mi se face dor

cand tu nu esti prin preajma,

zilele mi se par lungi

si atunci ma ascund,

ma fac cerc

si scriu pentru tine,

pana cand te vei intoarce.