Candva ii spuneam bunicii:-sunt zile in care simt ca parca toata lumea e a mea si sufletul mi-e plin cu fericire, dar sunt si altfel de zile in care sufletul mi-e gol si as da toata lumea pentru o vorba buna,un zambet sincer si-o-mbratisare...
Candva imi spunea bunica:-o sa te ploua pe aripi copila si-o sa ti se topeasca prin coaste.N-ai sa mai poti strabate in zbor drumul catre eternitate.O sa-ti oboseasca gandul nemuririi la portile cerului si sufletul ti se va stinge in noapte.
O sa te ploua pe aripi copila si-ai sa adormi fara vise...
Un comentariu:
frmoase vorbele bunicii...
Trimiteți un comentariu