miercuri, 14 aprilie 2010


Te iubesc si o spun cu o usurinta care ma sperie dar ma face si fluture. Si pot sa ti-o spun cand vrei, cand te ajuta, cand ma ajuta.

A trecut asa de mult timp de cand ma suporti incat ma intreb cum de ai reusit...cum mai reusesti inca, cum de ti-e dor, cum de ne suntem egali.

As avea atatea lucruri sa iti spun zilnic, daca nu as fi la fel de inchisa in mine si misterioasa pe cat de sociabila si vorbareata par.
De multe ori vreau sa plang, dar nu am un motiv anume, pur si simplu vreau sa imi clatesc privirea si mintea. De multe ori, vreau sa rad in hohot si mai zic o gluma si mai fac cu ochiul.

Mi-e tare dor de tine si nici nu stii ce bine imi pare ca mi-am dat sansa asta - e minunat sa iti fie dor de cineva, sa apreciezi prezenta prin absenta si sa pretuiesti ceea ce ai prin pura ta alegere.
Te-am ales si ma bucur ca m-ai ales, dau mult credit intamplarii si ma felicit ca am profitat de ea.

Iti multumesc pentru simplul fapt ca existi si ca esti tu, ca existi asa si nu altfel.

Ma bucur de tine si de ce imi trimiti, de energia pozitiva, de gandurile bune, de minunea firii.

Niciun comentariu:

Persoane interesate